duminică, septembrie 05, 2010

Din oceanul fricii te refugiezi sperând în caldul întuneric al somnului cu aripi blânde - câtă beznă se ascunde-n noi

O umbră monstruos deformată dansează pe pereţii prea goi, fâlfâind periculos mâna-i dezbrăcată spre tine

În clipa asta, desculţă şi cu părul răvăşit, aluneci plăcut în întunericul ameninţător de viu, clipind violent

Ai ajuns

Emoţiile se zbat în grupuri, şi-un gând mai sălbatic priveşte de după un colţ

Pe jos e rece şi moale - o adevărată desfătare pentru nişte picioare întemniţate de când lumea

Alergi puţin - genunchii sus - te opreşti apoi, uitându-te uimită jur; da, eşti aici fetiţo, ciupeşte-te să te convingi

Idei vesele te prind de mâini şi te-nvârt ameţitor pe când frica se-ascunde ruşinată

Nu te grăbeşti - nu ai unde şi nici de ce

Stai clipă să m-agăţ de tine, să-nchid ochii topindu-mă lent. Nu pleca tu, ireversibil acum, de vreme ce pot fi fericită aici, şi nu cunosc niciun motiv pentru care cu câteva secunde mai la stânga aş fi mai fericită

Dar dimineaţa te ia în braţe şi…

Acum taci draga mea, închide ochii, nu răsufla; înfige-ţi unghiile ascuţite în timp să ţină cât mai mult - să nu se mai sfârşească.


Pentru cei cărora încă nu le-am spus, m-am mutat pe http://pecontrasens.tumblr.com Toate postările noi vor apărea acolo, aici fiind postate doar în cazul în care-mi amintesc. Hope to see you there.

5 comentarii:

Balaurita spunea...

frumos post

alii.i spunea...

mulţumesc :)

şerban spunea...

frumos prost

Andreea Emilly spunea...

Imi plac foarte mult expresiile tale.

masajeroticbrasov spunea...

scrii tare bine...mai posteaza!