marți, octombrie 28, 2008

Mai vi si maine?


Te simt cum te apropii. Talpile tale goale tresar pe gresia rece. Vi. Incet. Pasesti cu grija. Tremuri.
Din capatul holului pustiu, eu iti zambesc. Ma intorc, si plec.
Te aud. Te apropii.
Te simt. Respiratia ta calda imi traverseaza coloana. Buzele tremurande imi apasa aorta. Ma privesti zambind vulgar. Iti simt degetele cum aluneca incet pe spatele meu. Danseaza.

Iti urmaresc sentimentele cum zboara, lipindu’se de trupul meu cald. Iti plonjeaza de pe buze, alunecand pe sub bluza. Intind mana incercand sa le prind. Scotocind in inima ta. Sperand ca nu vei baga de seama. Dar tu…

Ma impingi brusc si peretele rece se lipeste de pielea mea. Incep sa tremur. Te apropii din nou si ma saruti. Te privesc intrebatoare dar imi faci semn sa tac, si continui. Degetele tale continua sa valseze de-a lungul coloanei.
Corpul tau ma apasa atat de tare incat respir din ce in ce mai greu. Mi’ai inundat creierul . Se ineaca in placere. Ecoul respiratiei noastre rasuna in holul gol.

Ma atingi. Te simt. Te ating. Ma vrei. Ma ai. Inchid ochii si…

Buna dimineata.

Ce vis frumos…. Mai vi si maine?