marți, aprilie 14, 2009

Pentru tine.


Atât de departe de 'noi', scrijelim acelaşi vers vechi pe pereţii prăfuiţi. Respirând, aburim geamurile reci.
Ce frumos este afară.

Uneori vreau sa te ţin în braţe atât de tare încât chestia asta mă sperie.
Ca şi cum aş vrea să te ţin în braţe până când ţi se scurge viaţa din tine.


Aşa, sufletul tău ar rămâne al meu. Ar rămâne la mine... mereu.
Pe acelaşi perete prăfuit, lângă acelaşi vers vechi.
Lângă mine.
Departe de 'noi'.

La oo:oo ne'am despărţit.
Adio. Până data viitoare...