vineri, iulie 18, 2008

Buna dimineata. E placut.


Ma gandeam sa te cumpar. Poate asa, vei fi al meu pentru totdeauna. Ar fii frumos. Dimineata asta nu e mai specaiala. Acelas pat. Acelas tavan. Aceeasi camera. Acelas geam deschis. Aceeasi dezordine. Acelas telefon. Dar. Spre surprinderea mea, ecranul telefonului nu este acelas ca in atle dimineti.
'Buna dimineata'
Un zambet copilaresc isi face aparitia in coltul gurii mele. In sfarsit zambesc. De data asta la dus, nu ma mai gandesc la noi. Nu ma mai gandesc la tine. Ma gandesc la mine. Doar la mine. Si e atat de bine.
Ma trantesc in pat si zambesc. In continuare. Imi suna telefonul de cateva minute. Nu il bag in seama. Singurul lucru pe care sunt in stare sa il fac este sa zambesc. Zambesc ca un copil care a primit jucaria pe care si'o dorea de mult. Probabil ca asta insemni tu pentru mine. Probabil ca esti doar o jucarie cu care ma voi juca un timp, dupa care o voi arunca in lada deja plina. Timpul trece cel mai greu pana cand un copil obtine lucrul dorit. Dupa aceea, isi ia zborul. Nu are rabdare prea multa. Il face pe copil sa se plictiseasca. Cat mai repede. Pentru a trece la urmatoarea victima. Si pentru a se opri din nou.
Imi pun laptopul in brate si incep sa scriu. Dar ce?! Nu stiu. Am un chef nebun sa scriu. Problema e ca nu am idei. Sa scriu despre noi?! Nu. Despre tine?! Iti dau deja prea multa importanta. Despre mine?! Nu imi place sa vorbesc despre mine. Ma trantesc inapoi in pat si ma gandesc. Sau nu. Nu cred ca gandesc. Continui insa sa zambesc prosteste. Esti cel mai dulce fraier. Sau. Care'i fraierul de fapt?! Eu, ca nu mi'am dat seama mai devreme ce trebuie sa fac pentru ca tu sa imi zambesti asa cum ai facut'o azi noapte?! Sau tu, ca nu ti'ai dat seama mai demult ca exist, ca te vreau, ca ma vrei si ca ma poti avea?! Probabil acum e prea tarziu. Sa vedem totusi daca te'ai trezit la realitate. Nu te voi mai cauta. Ma vei cauta tu?! Voi incerca sa te refuz. Vei insista?! Daca raspunsul e negativ, vei pierde locul din varful cutiei cu jucarii. Si nu vei mai avea sansa sa devii o papusa speciala...

3 comentarii:

Anonim spunea...

asha deci:))tu consideri baietii niste jucarii de care te saturi:))si doar acest tip despre care scrii acum are sansa sa fie o jucarie de care nu te vei plictisi nu?!si daca rateaza sansa e un fraer:))dragut.astept continoarea.

Heliu La Plic spunea...

imi place modul tau de a interpreta;))

Anonim spunea...

yo chiar vorbeam serios.e un fraer daca rateaza shansa.in kz k pov e adv.